Nu-i ușor să fugi de fericire – Laura Frunză – 480pag
Am citit câteva cărți traduse de autoare și mi-a plăcut stilul ei de traducere. Normal că am luat și cartea, mai ales când am aflat că este și romance. După citirea poveștii am ajuns la concluzia că traducerea și scrierea unei cărți sunt două lucruri destul de diferite și una nu o ajută pe cealaltă.
Da, mi-a plăcut mult scriitura, dar povestea m-a dezamagit un pic. Nu am simțit acel zvâc, a fost mult prea liniară, dar cu toate astea un pic sufocantă.
Ileana și Bogdan au fost colegi la liceu, drumurile lor s-au despărțit și s-au reîntâlnit după mulți ani. Cu ocazia reuniunii de 20 ani de la terminarea liceului, cei doi au avut mai mult timp împreuna, seara terminându-se în camera de hotel a Ilenei. După această noapte începem să aflăm mai multe despre cele două personaje. Ileana este un fotograf renumit, pozele ei fiind expuse peste tot. Bogdan, văduv cu două fete. Ileana nu știe ce înseamnă dragostea, toată viața ei a fost abandonată, respinsă. Bogdan este bărbatul cuminte, familist convins, un tată bun pentru fetele lui, dar foarte depășit de situație.
Cu cât petrec mai mult timp cei doi, cu atât se implică mai mult. Întrebarea este dacă Ileana va rămâne sau va continua să fugă? Rămâne să citiți ca să aflati.
Despre personaje pot spune că mi-a plăcut mult de tot Ileana, o femeie foarte puternică ținând cont de ce copilărie a avut. Un profesionist desăvârșit, o femeie frumoasă, independentă, cu multe răni în suflet. Am rezonat cu ea și am înțeles-o până la capăt și am iubit-o. Bogdan nu mi-a plăcut, mi s-a părut un bărbat slab care încerca să facă față situației, dar care se și plângea și se compătimea singur, abia spre sfârșit și-a mai revenit și a început să fie bărbatul pe care îl așteptam de la începutul cărții. Da, am înțeles situația lui, dar pe mine nu m-a convins. Au fost câteva lucruri prin carte pe care le-am simțit ca de umplutură, care nu au adus un beneficiu cărții, dar nu i-au făcut niciun deserviciu, au umplut niște pagini.
Mi-a plăcut mult de tot explicația alegerii numelui fetei de către tatăl acesteia chiar dacă nu a reușit să se bucure de fetița lui.
Da, povestea celor doi poate fi oricând povestea oricărui cuplu, lucrurile petrecute în carte se petrec în zilele noastre, dar aș fi vrut altceva, un pic mai mult de poveste antrenantă, de zvac.
Nu pot spune că mi-a displăcut cartea, dar pot spune că m-a obosit, mi s-a părut un pic cam sufocantă.
Ca de obicei vă spun că nu trebuie să fiți de acord cu părerea mea, vă recomand să citiți cartea și să citiți în general. Gusturile nu se discută și asta este farmecul lecturii, părerile diferite au frumusețea lor.
Cartea se poate comanda de aici: www.edituratrei.ro
Recent Comments