Sfântul – Sierra Simone – Editura Bookzone

Sfântul – Sierra Simone – 448pag

Am terminat cartea de 3 zile și nu știu cum să încep, cum să îmi formulez impresiile. Vreau să vă spun cât de mult mi-a plăcut, cât de intensă am simțit-o.

”Sfântul” ne prezintă povestea lui Aiden, al treilea frate Bell.

Ca să începem cu începutul, pun câteva avertismente 😀

Dacă aveți o problemă cu comunitatea LGBT, atunci această părere nu vă este adresată și ar fi bine să treceti peste ea.

Părerea despre carte este strict părerea mea, o părere trecută prin filtrul emoțiilor mele, atât cât m-a dus capul și pe mine.

Noi nu avem dreptul să judecăm un om dupa culoare, orientare sexuală, religie, etnie sau din alte motive. În lumea aceasta mare este loc pentru toți. Cel mai important este să fii om! Și acum să trecem la poveste.

Mi-a plăcut de Aiden până la lacrimi, am suferit alături de el, m-am rugat alături de el și m-am bucurat pentru clipele lui de fericire.

Aiden se trezește într-un moment foarte complicat al existenței sale și are de luat o decizie radicală, crucială, fără cale de întoarcere. Un mesaj târziu în miez de noapte îi arată calea pe care trebuie să o urmeze. Acesta se duce la mănăstire și se dedică vieții monahale lăsând în spate un iubit, un job bine plătit, o viață…

Nu este o carte a acțiunii, a răsturnărilor de situație, a intrigilor. În afară de câteva partide intense de sex dintre protagoniștii Aiden si Elijah, acțiunea lipsește. Dar compensează cu trăirile lui Aiden, cu însemnările lui Elijah și cu povestea atât de frumos împachetată.

Depresia și sinuciderea încă sunt două subiecte tabu, dar atât de prezente în societatea noastră. Sierra Simone nu este un autor comod, nu este pentru oricine. Trebuie să fii foarte deschis la minte ca să poți să o înțelegi. Biserica Catolică este prezentă în cărțile ei, arată frustrarea, neputința, dar și iubirea  popilor pentru Dumnezeu.

Este o carte a trăirilor intense, a intrebărilor, a răspunsurilor, a speranțelor, a iluzilor.

După aproape cinci ani de viață de călugăr,  Aiden primește o vizită în persoana lui Elijah. Aiden credea că s-a vindecat, că a putut trece peste. Cât de tare s-a înșelat! A fost de ajuns o singură privire din partea lui Elijah ca să îi fie zdruncinată rutina și viața lui liniștită. Amândoi fac o călătorie prin mănăstirile europene, o călătorie atât fizică, dar mai ales spirituală. Învață să se asculte, învață să vorbească unul cu celălalt, să se accepte, dar mai ales Aiden înțelege că dacă îl alege pe Elijah, nu pierde liniștea obținută și nici pe Dumnezeu.

Știu că mă repet, dar mi-a plăcut mult de tot. Gândurile, frământările, tăcerea lui Aiden au fost atât de intense, simțeam furnicături pe piele când citeam despre suferința lui, despre gândurile care i-au acaparat mintea pentru atât de mult timp.

”Sfântul” este cartea care se citește, care nu poate fi povestită. Trebuie să îi însoțiți pe cei doi în călătorie, să fiți martori la trăirile lor. Este indicat să beți și o bere cu călugării de la una dintre mănăstirile vizitate, să răsfoiți o carte din bibliotecile vaste sau pur si simplu să vă bucurați de priveliștea care se așterne în fața voastră.

Ca un ultim sfat, dacă îmi permiteți, încercați să nu mai aveți prejudecăți, exprimați-vă părerea despre un om prin prisma faptelor lui, nu din alte considerente.

Ca de obicei, vă invit să citiți, orice, dar citiți!

Cartea se poate comanda de aici: www.bookzone.ro