Rău de tot m-a plictisit cartea asta. Despre un bărbat așa de lăudăros nu am citit de mult. El, Wyatt, marele patron, constructor de bucătării excepționale, înșurubează extraordinar, că deh nu are bani de angajați, dar spune că are bani grămadă. Ea, Natalie este angajata ideală , frumoasă, deșteaptă, modesta și devreme acasă. Aaa, îi place și sexul riscant. Ăștia doi ajung în Vegas și ce credeți că fac la beție? Se căsătoresc, normal că și-o trag o noapte întreagă, ca apoi dimineața să se poarte de zici că nu au văzut organe sexuale niciodată în viața lor 😁 . Voi știți că fantezia oricărui patron este să îi facă sex oral asistentei la birou? Este atât de expirată faza asta! Bla, bla, bla, și-o mai trag, vor anularea căsătoriei, și-o mai trag și puff, happy end. La sfârșit îi mai face un oral, ea cățărată pe scara, el panicat ca nu cumva din cauza orgasmului prea puternic, să cadă de pe scară. 😂😂😂
Cartea asta a fost de zici că nu a fost. Și ca să nu fiu rea până la capăt, vă zic că mi-a plăcut relația dintre Natalie și sora ei și Wyatt și frații lui. Văzusem un comentariu zilele trecute că trebuie să punctezi și aspectele pozitive ale unei cărți.
Concluzia mea este că acțiunea a fost strâmtă, strânsă și pe alocuri umedă. 😂😂😂
După primul volum, nu știam la ce să mă aștept. Îmi era teamă să spun că vreau să citesc și următoarea carte. Lumea se așteaptă doar la păreri negative, parca ceva bun nu ne mai place. Eu vă zic că mie mi-a plăcut mult cartea, de cel puțin cinci ori mai mult decât anterioara. Coperta si titlul cărții au fost foarte bine alese și au constituit un plus al cărții. Anna și Manu sunt două suflete, triste, goale, fără speranță. Oare ce poate fi mai rău? Să îți moară soția într-un accident de mașină sau să fii bătută și oferita ca pe un animal de propriul părinte, omul care se presupune că ar trebuie să te protejeze și să te iubească. Aceste doua suflete, împreună, au încercat să își picteze unul altuia culoare în viață. Ușor nu a fost pentru că nuanțele cele mai la îndemână erau cele de gri și negru. Iubirea a venit în cele mai frumoase culori și a făcut ca pânza vieții lor să înceapă să capete culoare. Mi-a plăcut mult povestea. Și ca să găsesc și un nod în papură 😀 , aș fi vrut ca scrierea să fie pe alocuri un pic mai literară și m-a râcâit rău de tot cuvântul ”cumătră”, parca nu își avea rostul în peisajul cărții.
Este foarte ciudat că mi-a plăcut de Mia și Tony mai mult în acest volum, decât în volumul lor.
Repet, pentru mine o carte bună este aceea pe care nu pot să o las din mână, și „Fata cu umbrela galbenă”, nu am lăsat-o până nu am ajuns la final.
Felicitări, Cătălina Pană! Când o carte este bună și are o poveste pe măsură, datoria noastră de cititor este să spunem.
Aaa, și să nu îi uităm pe Lola-Fă și Lache care amândoi au fost foarte spumoși 😛 .
Volumul 1 -Vara in care am devenit mai frumoasă – 265 pag.
Stiți sentimentul acela când după o zi toridă de vară, vine o ploaie rapidă care racorește atmosfera? Așa am simțit și eu această carte. Chiar dacă afară plouă de câteva săptămâni și văd soarele cu porția, “Vara în care am devenit frumoasă“ mi-a adus vara în suflet. Am simțit nisipul sub tălpi, buzele au gustat din apa sărată a oceanului și mi-am amintit de fiorul primei iubirii.
Vara în care Belly a împlinit 16 ani a fost a maturizării, a decizilor de luat, a problemelor de înfruntat, dar mai ales a iubirii.
Conrad este copilul prietenei celei mai bune ale mamei lui Belly și băiatul lângă care își petrece fiecare vara de când era foarte mică. Fiecare vară a fost specială și iubirea și-a făcut loc în sufletul fetei crescând de la an la an. Oare Conrad devine conștient de transformarea prietenei lui? Oare și el simte iubire pentru ea, sau are doar o iubire frățească? Vă invit să citiți o poveste foarte frumoasă, ușoară, romantică care îți lasă la sfârșit un zâmbet pe buze!
Volumul 2 – Nu e vara în lipsa ta – 272 pag
”Nu e vară în lipsa ta„ este continuarea cărții „Vara în care am devenit mai frumoasă”. Trebuie să vă zic din start că a fost un volum absolut superb, un young adult perfect. În continuare am simțit că sunt la casa de vacanță, am simțit gustul sărat al mării pe buze și am auzit valurile spărgându-se de țărm.
Primul volum s-a terminat într-o notă pozitivă, Belly era împreună cu Conrad, Susannah se pare că răspundea bine la noul tratament, dar a fost doar o amăgire de moment. Lucrurile au luat o întorsătură urâtă și magia de la sfârșitul primului volum a dispărut.
Lucrurile au mers din prost în mai prost, Conrad a părăsit-o pe Belly în seara balului fetei, Susannah a murit, Conrad a căzut într-o stare din care nimeni nu îl putea scoate. În momentul în care Belly află că Conrad nu mai merge la școală și nu mai răspunde la telefon, pleacă la Cousins Beach împreună cu Jeremiah. Aici lucrurile o iau razna și se pare că doar o singură persoană poate să facă ordine în haosul creat. Despre cine este vorba? Citiți și o să aflați.
Vă mai spun un singur lucru, Conrad nu este singurul care este îndrăgostit de Belly, doar că este atât de rănit încât face prostie după prostie și o rănește pe fata noastră. În brațele cui credeți că își găsește consolare Belly?
Iubire, tradări, prietenii distruse, maturitate, sunt doar câteva dintre elementele acestei minunate cărți care m-a ținut trează până târziu în noapte. Finalul m-a lăsat masca, nimic nu prevestea acest deznodământ și sper ca autoarea să vină curând cu continuarea pentru că eu nu vreau ca această carte să se termine așa.
Volumul 3 – Ne rămâne pe veci vara– 304 pag
Am așteptat acest ultim volum cu sufletul la gură și nu am fost deloc dezamăgită. Chiar dacă la sfârșitul volumului anterior, lucrurile se îndreptau într-o altă direcție decât aș fi vrut eu, până la urmă ele s-au aranjat și s-au materializat exact așa cum trebuie și cum le era destinul celor două personaje. Dupa cum stiți, în cartea anterioară, Belly se desparte de Conrad și începe o relație cu altcineva. Nu vreau să vă spun cu cine pentru că este mega spoiler și trebuie să descoperiți singuri. Lucrurile intra într-un făgaș normal, Belly este fericită și cerută în căsătorie chiar dacă avea puțin peste 19 ani. Nu toata lumea din jurul lor era încântată de acest lucru, dar cei doi merg cu planurile lor înainte. Nici eu nu am fost foarte încântată când a zis da, inima ei era încă la Conrad și oricât încerca să își nege sentimentele, acestea erau acolo și în orice moment puteau ieși la suprafata. Scurtele perspective din punctul de vedere a lui Conrad au adus un mare plus cărții. Mi-a plăcut că aproape toată acțiunea se învârte în jurul casei de vacanță de la malul oceanului. Acesta a fost parte din povestea lor și această poveste se termina tot la malul lui cu o Belly foarte fericită alături de soțul ei. Cine este soțul ei, nu rămâne decât să cititi, ca să aflați.
Să nu credeți că lucrurile au fost ușoare, chiar deloc, dramele adolescenților sunt foarte importante și dacă nu ești atent cu un adolescent, acesta o poate lua pe căi foarte greșite.
Am simțit marea aproape, nisipul mi-a mângâiat talpile și iubirea personajelor mi-a încălzit sufletul și mi-a lăsat o stare de bine.
Este o serie pe care eu o recomand adolescenților, se vor regăsi în carte și sunt sigură că le va plăcea. Eu, abia aștept să mai crească un pic Irina mea, ca să îi dau această serie și apoi să despicăm firul poveștii.
Nici nu știu când am terminat cartea. Lectura a fost ușoară, cursivă. M-a captivat firul narativ și am fost tare curioasă cum se va termina povestea dintre Claudia și Artemis.
Trebuie să vă recunosc că mi-a plăcut mult de tot de Artemis, mai rar un bărbat cu așa coloană vertebrală. Cred că el, atitudinea lui, caracterul și sacrificiul lui pentru binele familiei au fost plusul cărții. Mi-a făcut plăcere să îi mai întâlnesc pe Zeul Ares și pe vrăjitoarea Rachel. În cazul în care vă întrebați ce mai fac, vă spun eu că sunt bine, sănătoși și la fel de îndrăgostiți.
Claudia a crescut în casa familiei Hidalgo, mama ei fiind menajera casei. Dupa îmbolnăvirea acesteia, Claudia a preluat sarcinile. A fost prietenă cu cei trei băieți, dar pentru Artemis mereu a fost ceva mai mult decât o simplă prietenie. Un joc al sorții i-a făcut ca timp de cinci ani să se evite unul pe celălalt. Ea a încercat să își protejeze mama, locul de muncă și mai ales inima. El a ales să se afunde în studii și în jobul de la firma familiei.
Revederea nu a fost ușoară pentru niciunul dintre ei, oricât au încercat să stea departe unul de celălalt, nu au reușit. Oricât au încercat alții să le bage bețe în roate, până la urmă dragostea învinge tot și trece peste toate obstacolele sociale.
Aș fi vrut ca partea a doua a cărții să nu fi fost așa de rapidă. Parcă totul s-a desfășurat pe repede înainte. Sfârșitul a avut un iz de telenovelă, dar acceptabil. Nu este cea mai bună carte citită de la această editură, dar cu siguranță nu este cea mai slabă și asta mă face să îmi doresc să citesc și povestea lui Apolo, așa că Leda Edge haideți și cu volumul trei să terminăm această serie 😛 .
Atât de mult mi-a plăcut această carte, încât nu știu ce să scriu, cum să vă transmit tot ce am în minte. Am terminat cartea cu „piele de găină”.
„Un strop de întuneric” a fost cartea care mi-a mers la suflet și m-a făcut să mă „îndrăgostesc” de Hades și să îmi doresc o Persefona mai puternică, mai sigură pe ea și să vadă dracului cât o iubește Hades.
„Un joc al sorții” este până în acest moment cartea cea mai bună, complexă, extraordinară, nemaipomenită, a autoarei, iar eu sunt leșinată după Hades. Nu cred că în toată literatura veche, nouă, contemporană este un personaj masculin care să îmi placă mai mult. Nu trebuie să fiți de acord cu afirmația mea. Eu îl iubesc pe Hades și punct.
Știți genul acela de carte care îți place atât de mult, dar tragi de timp, amâni sfârșitul pentru că nu vrei să se termine și nu vrei să părăsești această lume și te gândești cât mai este până la apariția volumului următor? Așa am fost eu astea 3 zile, cât de mult m-am chinuit nu am putut să amân mai mult.
În această carte îl descoperim pe Hades din momentul în care ochii săi îi întâlnesc pe ai Persefonei și totul se schimbă. Este Zeul Lumii de Jos, un crud, un zeu dur, răzbunător, dar un zâmbet al Persefonei îl topește mai tare decât se topește gheața la soare. Am cunoscut un Hades care ar fi în stare să dea foc la toată lumea, la propriu și figurat, doar ca să o știe în siguranță pe iubita lui, regina lui. Mi-a plăcut mult de tot că autoarea ne-a arătat adevărata față a lui Hades, așa cum este și când este îndrăgostit, dar și când trebuie să judece la rece sau când trebuie să își impună punctul de vedere.
Sunt fascinată de mitologie, îmi plac zeii maxim și această carte mi-a satisfăcut plăcerea mea pentru aceștia. Să îi văd în fața ochiilor când s-au adunat la Consiliu convocat de Zeus, fiecare Zeu puternic pe tronul care îl recomandă a fost extraordinar și doar o autoare mare este capabilă de așa ceva. În timp ce citeam, în fața ochilor vedeam toată lumea creată de St. Clair. Se simte în scrierea ei cât de mult i-a plăcut să scrie această serie, cât de mult s-a documentat.
Nu v-am zis prea multe despre poveste, pentru că trebuie să o descoperiți singuri. Să păsiți lângă Hades, să îl cunoașteți mai bine, să îl întelegeți și dacă cumva în drumul vostru dați și de Persefona, puteți să îi spuneți că ar fi cazul să se ridice la nivelul ei și anume Regina Lumii de Jos.
P.S. Cel mai tare editor din Sud-Estul Europei este Shauki Al-Gareeb!
Recent Comments