April 2024

La înălțime – Liz Tomforde – 512 pag

Vai de mine cât de minunată a fost această carte. Cât de mult mi-a plăcut. Ce stare de bine mi-a lăsat. Cât de bine am dormit după ce am terminat-o.

Zanders și Stevie. Stevie și Zanders, două personaje atât de perfecte,  de frumoase, de carismatice, de normale. El, hocheist de succes, in liga profesioniștilor, băiatul rău, adorat de toată lumea. Ea, însoțitoare de zbor, cu atât de multe complexe, atât de puțină încredere în ea. Cei doi se întâlnesc și începe o poveste superbă. Toate femeile îi cad lui la picioare, fata noastră nu îi cade, din contra, îi rezistă cu brio și îi cedează exact atunci când vrea ea. Stevie îl vede pe sub masca pe care o arată el de fiecare dată. Băiatul rău care nu are suflet, care în fiecare seară schimbă partenera, care mereu provoacă scandal pe gheață. Oare de ce face toate astea? Ce l-a împins să își construiască imaginea asta? Ea, o femeie de 26 de ani cu multe frustrări, cu încrederea la pământ. Mama ei, cea care trebuia să îi insufle încredere, face exact pe dos. Cei doi se ajută unul pe altul, învață să aibă din nou încredere, se vindecă reciproc. Nu degeaba se spune că iubirea vindecă cele mai nefericite suflete. Să nu credeți că a fost totul roz în carte, nici pe departe, dar au știut să facă față situației. Când și-au dat seama de consecințele faptelor, au acționat în măsură. Nu au avut nevoie de drame inutile și nici de umilințe în numele dragostei.

Să nu vă mai zic despre personajele secundare care au adus un mare plus cărții. Aceste personaje au dovedit că stiu ce înseamnă o prietenie adevărată, au știut când să fie lângă personajele noastre, să îi ajute, să îi asculte, să le ofere umărul lor.

Nu vreau să vă mai spun nimic, vreau să vă îndemn să citiți această carte, să vă lăsați purtați de poveste, să iubiți, să plângeți și la sfârșit să fiți fericiți pentru Zanders și Stevie.

Vă zic cu toată sinceritatea că de mult nu am mai citit o carte atât de bună. Pur și simplu nu știu când au zburat cele 512 pagini și m-am trezit la sfârșit cu un zâmbet mare pe față și o lacrimă în colțul ochiului.

Ca de obicei, vă îndemn să citiți, orice, dar să citiți!

Cu mult drag, a voastra Carolina!

P.S. Abia aștept următorul volum să aflu povestea lui Ryan.

Cartea se poate comanda aici: www.litera.ro

Ghostwriter – Monica Ramirez – 516pag

Nu știu de ce am amânat atât de mult citirea acestei cărți, dar vă pot spune că a fost ge-ni-a-lă și nu exagerez deloc.

Monica Ramirez chiar scrie, și o face a naibii de bine. Te prinde în poveste exact cum un păianjen își prinde victima în plasa lui.

Personajul Ava Nolan a fost unul dintre cele mai complexe personaje pe care eu le-am întâlnit în cărti. La prima vedere ai impresia că este o gâsculiță proastă, ca apoi să exclami: băi, ești prost? asta-i Ava noastră? Genial personaj, complex, cu sânge rece, isteață, șireată. Dată dracului, într-un cuvant.

Nu cred că mai este cazul să vă spun ce înseamnă ghostwriter, dar vă pot spune că în America acest fenomen este tot mai des întâlnit, așa zice netul, cel puțin.

Să trecem la povestea noastră. Ava Nolan își dorește să scrie, dar nu face nimic pentru acest lucru, are ceva notițe în biroul ei de acasă, dar atât. Viața ei se schimbă când o cunoaște pe Rachel, autoare celebră de romane de dragoste. Între cele două se naște o prietenie cum vezi numai în cărți, o prietenie care îi va schimba Avei viața pentru totdeauna. Rachel îi face o propunere Avei, pe care aceasta nu o poate refuza. Succesul îi bate la ușă și nu se așteaptă la așa ceva. Problema este că Rachel devine mega geloasă și lucrurile o iau razna rău de tot. Rachel moare, Ava este nominalizată la un important premiu literar.

Pornită pe un drum fără întoarcere, fata trebuie să meargă înainte, să își protejeze mintea, sufletul și mai ales notorietatea.

Pe plan personal, Ava căsătorită cu Jess, afla multe lucruri și își dă seama că bărbatul de care este îndrăgostită nu este ceea ce credea ea. Chiar l-a iubit din tot sufletul ei pe Jess și i-a iertat multe măgarii.

Cartea a fost împărțită în două părți și trebuie să recunosc că prima parte mi-a plăcut mult mai mult decât a doua, chiar dacă și aceasta a fost foarte bună. Întreaga carte a fost alertă și nu ți-a dat voie să te plictisești. A făcut Ava Nolan o grămadă de lucruri pentru care ai condamna-o, dar, cu toate astea nu ai cum să o urăști. Cred că este un personaj unic în literatura noastră contemporană.

Vreau să vă mai zic un lucru, nu o perii deloc pe Monica, dar aș fi ipocrită să nu îi recunosc talentul. Femeia asta chiar știe ce înseamnă să scrii un roman bun, corect, cursiv, să nu îți dea voie să te plictisești și mai ales scriitura ei să îți dea dependență.

Vă recomand să cititi povestea Avei, să pășiți în lumea ei, să fiți martori la toate acțiunile ei, să o judecați, să o condamnați, dar vă asigur că la sfârșit o să o iubiți cu toate defectele ei.

Ca de obicei, vă indemn să citiți, orice, dar să citiți!

Cartea se poate comanda de aici: www.bookforge.ro

Dama de pică – Cătălina Pană – 274pag

Nu știu de ce am amânat atât de mult citirea acestei cărți. Mă așteptam la altceva, nu știu la ce exact, dar oricum la altceva și am rămas foarte plăcut surprinsă de poveste.

”Dama de pică” este cartea de debut a autoarei roșcate, Cătălina Pană. Povestea este una dulce amăruie, o poveste în care parțial m-am regăsit cumva, o poveste de viață.

Ioana noastră își ia viața în piept și pleaca în Austria. Sătulă de sărăcie, abuzuri, umilință și neajunsuri, își dorește o viață mai bună și crede că în altă țară vor umbla câinii cu colaci în coadă. Pleacă și își da seama că viața printre străini este grea din toate punctele de vedere. Aș zice că putea să ajungă mult mai rău, dar îl cunoaște pe Amine și fata începe să spere. Să nu credeți că au apărut câinii cu colaci în coadă, nici vorbă. A trebuit să sufere, să invețe să renască din propria cenușă, să învețe să aibă incredere. Experiența din Austria a fost un drum al maturizării, al acceptării, al trăirilor intense și al încrederii în propria inima.

Am spus că mă regăsesc în poveste pentru că în anul 2006 după o relatie online de vreo căteva luni cu Daniel, am venit în Pitești, fără să știe nimeni ( părinții mei mă stiau în total altă parte) să îl cunosc. Că am dat peste Daniel, am fost norocoasă,  exista posibilitatea ca experiența mea  să se termine mult mai rău.

Mi-a plăcut foarte mult cartea, nu știu unde s-a terminat realitatea și unde a intrat ficțiunea pentru că, povestea a curs firesc și m-a ținut cu sufletul la gura. Mi-am dorit din tot sufletul, ca Ioanei să îi fie bine, să își găsească liniștea. Zbuciumul ei interior să se liniștească. Celelalte personaje au adus un plus al cărții, au ajutat fata și ne-au ajutat pe noi să o cunoaștem pe Ioana.

 Cătălina este o autoare care evoluează de la carte la carte, își surprinde de fiecare dată cititorul și creionează povești care îți ajung la suflet.

Vă invit să citiți cartea „Dama de pică”, cred că într-o măsură mai mare sau mai mică ne-am putea regăsi fiecare dintre noi. Nimeni nu este perfect, toată lumea face greșeli, dar din greșeli învațăm exact ca Ioana noastră.

Închei cu un citat din carte care mi-a adus aminte de un moment de cotitură din viața mea :” Câteodată, doi oameni trebuie să se despartă pentru a înțelege câtă nevoie au să fie împreună…”

Și, ca de obicei, vă îndemn să citiți, orice, dar citiți!

Cartea se poate comanda de aici: www.editurapetalescrise.ro

Un caz de moștenire – Daniel Timariu – 172pag

După foarte multe cărți din genul romance, un roman polițist a fost exact ce îmi trebuia în acest moment.

Am savurat acest roman din plin. Autorul este un foarte bun povestitor, iar poveștile lui te țin cu sufletul la gură.

Mihai Dulap, membru al unui club de tenis de masa este găsit mort în localul lui. La locul faptei este trimis Inspector Andrei Balint și are sarcina să rezolve cazul. Încep investigațiile așa cum știe numai un polițist să le facă. Se cercetează cât mai multe piste, se caută cauza crimei. Ies la iveală foarte multe detalii despre viața victimei. Autorul se joacă cu mintea noastră, când credem că suntem pe o pistă bună, mai apare un mort și toate pistele sunt egale cu zero.

Mi-au plăcut foarte mult personajele, parcă au fost desprinse din viața noastră, ai impresia că faci parte din anchetă și ajuți la rezolvarea cazului. Fiecare detaliu descoperit avea sens în rezolvarea unui puzzle a cărui finalitate era descoperirea criminalului și rezolvarea cazului.

Inspectorul nostru a fost construit foarte uman, cu plăceri vinovate și nevinovate, dar un bun profesionist.

Dacă doriți să citiți un roman polițist bun, vă recomand scriitura lui Daniel Timariu.

După fiecare carte citită a autorului, mă declar mai cucerită de scriitura sa și abia aștept următoarea apariție literară.

Singura reclamație, dacă îi pot spune așa, a fost că acest roman a fost foarte scurt, intens, dar cam scurt.

Cartea se poate comanda de aici: www.libris.ro