După primul volum, nu știam la ce să mă aștept. Îmi era teamă să spun că vreau să citesc și următoarea carte. Lumea se așteaptă doar la păreri negative, parca ceva bun nu ne mai place. Eu vă zic că mie mi-a plăcut mult cartea, de cel puțin cinci ori mai mult decât anterioara. Coperta si titlul cărții au fost foarte bine alese și au constituit un plus al cărții. Anna și Manu sunt două suflete, triste, goale, fără speranță. Oare ce poate fi mai rău? Să îți moară soția într-un accident de mașină sau să fii bătută și oferita ca pe un animal de propriul părinte, omul care se presupune că ar trebuie să te protejeze și să te iubească. Aceste doua suflete, împreună, au încercat să își picteze unul altuia culoare în viață. Ușor nu a fost pentru că nuanțele cele mai la îndemână erau cele de gri și negru. Iubirea a venit în cele mai frumoase culori și a făcut ca pânza vieții lor să înceapă să capete culoare. Mi-a plăcut mult povestea. Și ca să găsesc și un nod în papură 😀 , aș fi vrut ca scrierea să fie pe alocuri un pic mai literară și m-a râcâit rău de tot cuvântul ”cumătră”, parca nu își avea rostul în peisajul cărții.
Este foarte ciudat că mi-a plăcut de Mia și Tony mai mult în acest volum, decât în volumul lor.
Repet, pentru mine o carte bună este aceea pe care nu pot să o las din mână, și „Fata cu umbrela galbenă”, nu am lăsat-o până nu am ajuns la final.
Felicitări, Cătălina Pană! Când o carte este bună și are o poveste pe măsură, datoria noastră de cititor este să spunem.
Aaa, și să nu îi uităm pe Lola-Fă și Lache care amândoi au fost foarte spumoși 😛 .
Cartea se poate comanda de aici: www.editurapetalescrise.ro
Recent Comments